42_28.2- Sebastian, Eliade, Culianu.

Sebastian, Eliade, Culianu – Dan Petrescu                                                                                    …………..Cu trecerea anilor, puțini își mai aminteau de rătăcirile politice ale lui Eliade, iar accesul în bibliotecile noastre, era prohibit, de aceea înclin să cred că a fost utilizat Jurnalul lui Sebastian, mult înainte de publicarea lui. În sine, Jurnalul este un tablou elocvent al derapajelor dintre războaie și suita de portrete ale intelectualilor noștri, sub pana lui Sebastian, absolut veridică; ca și Paul Goma în zilele noastre, Mihail Sebastian mai poate încurca unele detalii, însă asupra fondului nu greșea de fel (de unde și legătura dintre cele două jurnale, asemănarea lor de atitudine). Numai că notațiile de jurnal sunt în general suspectate de subiectivism, de umorile de moment ale autorului, de oarecare neglijență etc. Or, pentru a ”corecta” această imprecizie cred eu că s- a operat o intervenție străină în Jurnalul lui Sebastian, căci ea este dictată de nevoia unei trimiteri precise la un text incriminant al lui Eliade, altfel inaccesibil la data când se alcătuia primul ”dosar- Eliade” (1972). Mă refer, desigur, la pasajul de la pagina 113 de sub data 17 Decembrie 1937, unde se reproduc, fără nici un comentariu, trei fraze din răspunsul lui Mircea Eliade la ancheta revistei Buna Vestire, pe tema (direcționată). ”De ce cred în biruința mișcării legionare”. Că e ceva ciudat  cu această notație, mi se pare evident pentru că: 1. Este singurul loc din Jurnalul lui Sebastian unde se citează ceva cu maximă precizie și cu trimitere bibliografică exactă; nicăieri în cuprinsul Jurnalului nu mai întâlnim o asemenea acribie filologică………………                                                                      2. Nicăieri în Jurnal Sebastian nu citează ceva, pur și simplu, fără a însoți citatul de un comentariu oarecare.                                                                                                                               3. Sebastian scrie, cum spuneam, sub data de vineri 17: ”în Buna Vestire de ieri………….”, deci de joi, 16- ceea ce ar fi eronat, căci numărul revistei poartă data de 17 , după care urmează paranteza cu precizarea aparent superfluă: ”anul I, no. 244- cu data de vineri 17 Decembrie 1937” de parcă cineva ține neapărat  să- l corecteze pe Sebastian, iar acest cineva , cu toată evidența, n- are cum să fi fost tot el, fiindcă atunci el ar fi scris de la bun început corect (Buna Vestire DE AZI de exemplu). ……… Ca atare, îmi mențin părerea: pasajul (sau numai trimiterea exactă) a fost intercalat (ă) în Jurnalullui Sebastian, cu o intenție precisă: aceea de a atrage atenția că, dincolo de ceea ce Sebastian povestește despre Eliade (absolut suficient, dar incontrolabil, fiind vorba de convorbiri particulare între ei doi, majoritatea fără martori) există și mărturii precise despre legionarismul și, indeosebi antisemitismul acestuia din urmă: oricine găsește Buna Vestire din 17 Decembrie 1937 anul I, nr. 244 pp 1- 2, se poate convinge, important e să știe unde să caute.