November 2, 2016 by Liviu Crețu
43 – 3.3- Petre Țuțea reabilitat
”22”- Nr.44 (402), 4- 10 Noiembrie 1997
Petre Țuțea a fost reabilitat, Luni 20 Octombrie 1997, de către Curtea Supremă de Justiție,. Înainte de a muri, în 1992, Petre Țuțea interzisese rudelor sale să ceară justiției, timp de cinci ani, reabilitarea lui. Petre Țuțea a fost arestat în 1953, împreună cu alți 17 intelectuali, sub acuzația de uneltire contra orânduirii sociale, și condamnat la 10 ani de închisoare, iar apoi la 18 ani de muncă silnică, fiind eliberat în 1964 din penitenciarul Aiud.
Tismăneanu- Cărți
4.3- Ca potențial, schimbarea din Noiembrie 1996 este în direcția celorlalte țări din Europa Centrală
Vladimir Tismăneanu, politolog, profesor la Universitatea Maryland, interviu realizat de Rodica Palade.
– Extinderea NATO– o decizie politică
- Domnule Tismăneanu, care este configurația internațională după summit- ul de la Madrid?
- Văd Madridul ca o parte a unui proces. …… ci pentru că doar câteva luni de guvernare democratică nu pot garanta pentru 7 ani și încă 45 de ani de guvernare nedemocratică.
- De ce lărgirea NATO este o decizie politică?
- …… Statele unite sunt o supraputere globală care urmărește interesul național, dar este probabil singura putere politică sau supraputere care are în structura politică și o componentă moralistă. …… Cum bine știm, în România a existat foarte mult mitologia suportului francez pentru intrarea României în NATO. Dar 1) Franța era, în principiu, împotriva lărgirii alianței; 2) dacă totuși se lărgea alianța, atunci susținea și România. În momentul de față Franța ca și alte țări ale alianței, are rezerve foarte serioase privind propria implicare în noul buget care se estimează.
– România ar putea juca rolul- pivot în al doilea val al extinderii NATO
- Se poate vorbi de o nouă cortină, fie și de catifea în Europa? Se mai poate spune că România ”nu este în jocuri”. Ce credeți?
- Asta face parte mai degrabă dintr- o anumită mentalitate de auto compătimire în întreaga zonă, nu numai în România, care pariază pe conjurații, pe conspirații, pe comploturi universale, pe ideea că micile țări ale acestei zone nu sunt altceva decât mingi cu care țările membre operează. …… Sigur, există și contează, la un moment dat, o politică de culise, dar nu cred că se poate vorbi de o cortină de fier, o carantinizare, o bantustanizare a zonei Balcanilor. Dimpotrivă, cred că România se situează foarte avansat în raport cu posibilitatea celui de al doilea val. …….
- Care este poziția actuală a Rusiei, care nu este câtuși de puțin ignorată de Occident și Statele Unite? Ba chiar NATO are un cuvânt de spus.
- Poate chiar pre mare, spun unii, pentru că i s- a dat Rusiei un statut în NATO aproape de veto, înainte ca măcar cele trei țări să fi intrat. Este punctul de vedere al lui Kissinger și mi se pare că are dreptate. Kissinger are dreptate, pentru că el a fost și este categoric în favoarea lărgirii NATO- ului, inclusiv în favoarea României, ca parte, la un moment dat, chiar în primul val, dar nu este cazul să se dea Rusiei o posibilitate de influență.
- Rusia are nevoie de Occident și semnalele pe care le avem despre Rusia, schimbările de guvern care au avut loc în urmă cu un an și mai bine, gruparea prooccidentală din anturajul lui Elțîn, care domină în momentul de față, sunt încurajatoare. Sunt semnale că Rusia va fi o importantă putere regională, dar nu în perspectiva renașterii unui condominium de tipul celui care, la un moment dat, părea să existe între cele două supraputeri. Pe de altă parte, nu se poate ignora faptul că mulți dintre cei care au criticat, de bună- credință, ideea extinderii alianței nord- atlantice, au criticat- o pentru faptul că securitatea internațională nu depinde de cea nord- atlantică, ci de acordurile mutuale care se stabilesc între cele două mari puteri nucleare, la care, eventual, vor fi invitate să adere alte puteri nucleare.
- Oricum, chiar și după Madrid, Moscova continuă să descurajeze România în ideea de adera la NATO.
- Asupra acestui punct de vedere,există în Rusia un deplin consens. Moscova se va opune, fiindcă însăși ideea extinderii alianței nu este favorabilă ariei de dominație și influență a Rusiei. În egală măsură, cred că dacă schimbările vor avansa, într- atât încât România să fie considerată parte a zonei consolidate democratic a fostului Tratat de la Varșovia, Occidentul nu va ceda, cum n- a cedat în cazul Poloniei. România nu este totuși, din punct de vedere strategic, cea mai sensibilă zonă, așa cum era Polonia. Nu cred că în următorii 10 ani Rusia va avea o influență care să poată bloca o asemenea acțiune.